Profesorul Haáz Sándor, s-a născut în anul 1955 la Odorheiu Secuiesc şi şi-a petrecut copilăria la Târgu Mureş. Bunicul său născut în anul 1883, provenit din Slovacia, întemeietorul muzeului etnografic din Odorhei, a fost repartizat aici în anul 1906 ca profesor de desen. Tatăl dânsului, unul dintre fondatorii ansamblului popular secuiesc Mureşul, a fost tot profesor de desen; ca etnograf, a îndrăgit porturile populare secuieşti şi cusăturile naţionale. Haáz Sándor a absolvit Liceul de artă din Târgu Mureş în anul 1974, apoi, după absolvirea facultăţii de muzică (Institutul Pedagogic din aceeaşi localitate, în anul 1978) a fost numit profesor de muzică la Vlăhiţa. Şi-a completat studiile la Conservatorul de muzică Gheorghe Dima din Cluj pe care-l absolvă în 1981. Din anul 1978 se ocupă de educarea copiilor talentaţi din cadrul Şcolii generale nr. 1 care se va numi ulterior „Mártonffi János” iar din 1982, în completare va preda şi la Clubul Elevilor.
Aici a găsit un mediu foarte fertil mulţumită activităţii a doi învăţători pricepuţi şi un predecesor profesor de muzică ambiţios. În şcoală activa un cor de copii bine pregătit, câţiva copii cântau la vioară, iar prin bunăvoinţa directorului şcolii ulterior va fonda şi o fanfară de copii.
Din anul 1985 a preluat şi îndrumarea fanfarei de adulţi din Vlăhiţa. Datorită evoluţiilor orchestrei de coarde şi a fanfarei şi a deselor apariţii pe scenă a corului în costume naţionale, a luat fiinţă în anul 1982 ansamblul Filarmonicii de copii, ca un corolar al activităţii muzicale intense. Ansamblul numără 150 de membrii dintre care 100-110 corişti şi 40 de instrumentişti. Pâna în prezent (2014) formaţia are la activ peste 1000 de concerte susţinute în ţară şi peste hotare.
La Vlăhiţa nu funcţionează o şcoală de muzică specializată, deprinderile cântării la instrumente se obţin doar în cadrul cercurilor muzicale din Clubul Elevilor.
Repertoriul ansamblului este foarte variat şi conţine printre altele, mici prelucrări din muzica clasică, suite populare, prelucrări din cântecele altor popoare. Orchestrarea acestor piese este făcută de conducătorul filarmonicii avându-se în vedere nivelul de pregătire al copiilor şi limita compartimentelor instrumentale existente.
Până la schimbarea regimului din anul 1989, formaţia a fost premiată la fiecare ediţie a festivalului naţional ”Cântarea României”. După aceea, filarmonica a putut ieşi şi dincolo de graniţele ţării. Astfel în primăvara anului 1990 au avut loc primele concerte la Budapesta, Szentendre, concerte care au fost răsplătite atât spiritual, cât şi material.
Cu ajutorul material primit din Tirolul de sud, a fost amenajat Motelul Muzeu (casă de oaspeţi cu 29 de locuri) în podul casei de cultură orăşeneşti, iar pe holurile acestuia a fost amenajat un muzeu etnografic.
După anii 2010 formaţia a avut posibilităţi de a da mai multe concerte în Belgia, Elveţia, Germania şi Austria.
Pentru toate cele menţionate mai sus, preşedintele fundaţiei, totodată conducătorul şi dirijorul Filarmonicii de copii, a fost distins cu următoarele premii:
În anul 1983 şi 1992 – titlul de profesor evidenţiat, acordat de Inspectoratul Şcolar judeţean Harghita.
În anul 1993 – premiul Uniunii Mondiale a Maghiarilor (MVSZ)
În anul 1997 – i s-a acordat placheta Pro Cultura Hungarica de către ministrul culturii şi educaţiei din Ungaria.
În 1998 – premiul Societăţii Széchenyi
În 1999 – premiul Rónai Antal din partea Uniunii Corale din România
În 2001 – premiul Julianus din partea Fundaţiei Julianus
- premiul Floarea de colţ de argint din partea Uniunii Profesorilor Maghiari din România
În 2002 – premiul Pro Urbe din partea Consiliului orăşenesc Vlăhiţa
În 2003 – premiul Magyar Örökség Díj
În 2004 – premiul Pentru Cultura a zonei Odorhei din partea Centrului Cultural Judeţean Harghita.
Din 2005 este membru al Academiei de Arte din Budapesta
În 2006 – premiul comemorativ Bartók Béla
- placheta comemorativă Nagy Lajos – Pécs
În anul 2007 – premiul Pro Hungaria – Szarvas (Ungaria)
În anul 2009 – premiul Nagy Istvan din partea Asociaţiei Culturale Ardeleneşti (EMKE)
În anul 2014 – premiul Bonis bona discerere la Budapesta
